Poet, prozator, dramaturg, critic literar si traducător,
Constantin Abaluta s-a născut în 1938 la Bucuresti. A absolvit facultatea
de
arhitectură.
Este autorul a peste patruzeci
de volume originale, între
care : poezie - Piatra, Obiecte de tăcere, Planor, Singurătatea
ciclopului, Drumul furnicilor, Cîrtita lui Pessoa, Despre viata si disparitia
broastelor mele testoase (antologie, col. Editii Definitive),
Intrusul, Statuia care vomită, Orasul marea ; proză : Planeta
simetrică, A sta în picioare, Camera cu masini de scris, Mic manual de
tăcere, Groapa rosie, Grafferul din lift ; teatru : Terasa,
Calmania, patria mea ; critică si istorie literară : Poezia română
după proletcultism (antologie comentată).
Poezia sa a fost publicata
si în
alte limbi : A lens on the table (1996), La route des
fourmis (1997), Celui qui sonne ŕ ma porte (coffret
gravures-počmes, 1998), Alain Regnier, Ecaussinnes, Belgia ; Les chambres les
parois, Editions l’Harmattan, Franta (2002).
Cărtile sale au primit
diferite premii în tară si în străinătate.
A tradus volume de Samuel
Beckett, Charles Baudelaire, Boris Vian, Henri Michaux,
Dylan Thomas,
Wallace Stevens, T. Roethke, W. S. Merwin, Frank O'Hara, Edward
Lear.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din România si presedinte
interimar al PEN Club-ului român.
Constantin
Abalută
PICĂTURA DE APĂ
1
Mă-ntreb cum de rezist între
atâtea
zile lipsă si zile în plus
am pielea bătucită si creierul
asijderea
cel care mă cheamă la masă
mă urmăreste
vreme-ndelungată
în mîna lui dreaptă : ceasul
în mîna lui stîngă :
busola
poate că asa voi ajunge
să-mi dau seama de ce
tândălesc
printre atâtea străzi care nu duc nicăieri
2
Poti
avea rezerve câte vrei
asupra acestei vieti de două parale :
e democratic
asa
(totusi rezervele să fie
politically corectness)
semeni
grâu
într-un pahar cu pământ
si te gândesti la prietenii morti
cu ei
nimeni n-a fost politically corectness
mă simt tot mai echidistant între
vii si morti
pe umeri car norii care si-au pierdut suflul
îi duc si eu
unde pot
la capătul orasului pe malul rîului
în mintea mea cineva
întinereste
tot la două secunde
3
Am schimbat usa
de la
intrarea de serviciu
pe cea veche am scos-o în curte
am rezemat-o de zidul
policlinicii
s-o ia cine vrea
a luat-o vecinul meu
care a si
bricolat-o la intrarea în curtea lui
e ciudat să văd usa mea
la poarta
lui
parcă as trăi încă o viată
mai liberă
căci de nimeni
stiută
4
Fericiti cei ce bat străzile fără nici un
gând
fericiti cei ce au asupra lor bete de chibrit
fericiti
aruncătorii de pietre peste lac
fericiti cei cărora le mor prietenii si
nu înebunesc
fericiti cei ce dăruiesc cărti
fericiti cei ce au
aceeasi umbră cu a copacului
fericiti cei fără cărti de
vizită
fericiti cei cu o broască testoasă
fericiti făuritorii de
zile lipsă
fericiti cei ce bat străzile fără nici un
gând
5
Acum unde suntem?
peste vârfuri de arbori cer
mofluz
din cantina alăturată ies bătrânii cartierului
si-i toamnă
ca-ntotdeauna
străzile sunt drepte nu-i alternativă
o să-mi spuneti că
există sponsori
pentru orice disperare
pentru delfinii care nu mai au
dinti
ori pentru muscata ce face flori negre
da, bătrâne
„tot ce ai
nevoie poti să ceri”
se întrunesc comisii de specialitate
mizeria ta e
scanată
spatializată
introdusă în programe nevirusabile
analizată
studiată votată
răspunsul îl primesti după zece ani
la cimitirul
pătrunjel
pe aleea cu veterani si cu muscate
ce fac flori
negre
6
Cum să alegi între străzi si copaci
lungimea
pămîntului si adîncimea cerului
sunt la fel de inabordabile
mai bine
îti iei o broască testoasă
si te duci în vizită pe la
mormintele
prietenilor
carapacea zigurat sclipitor
mormintele
îngrijite ori neîngrijite
cerul cu nori ori cu soare
viata
asta
clipa asta
7
De acolo de unde ne vin toate zilele
si toate durerile de
picioare
si toată amărăciunea trecerii
de acolo de unde vine iubirea
ce ti-o port
si iubirea ce mi-o porti
si iubirile pe care le acordăm
câtorva altora
ca pe niste stropi de apă unor plante
pe cale să se
stingă
de acolo de unde ne vine suflul înfricosător
ce ne învăluie tot
mai des
de acolo de unde stim că va ateriza într-o zi
picătura de apă
care
plescăind
va-ncepe să urce scara din treaptă în
treaptă*
· imagine împrumutată din Dino Buzzati (textul „O
picătură”)
8
Nu facem altceva decât să ne plimbăm pe
străzi
să motăim prin odăi
zilelor lipsă le corespund copacii fără
crengi
îti pui în gând să scrii pe-un zid imens
cu ferestre mici si
uniforme
ai abilitatea de a lega sensuri
si transparente
un prieten
de-al tău a murit
ferestrele s-au spart
zidul s-a surpat
străzile
care nu duceau nicăieri
duc acum în locuri
scârbavnic de
precise
9
Întreba de-o stradă din cartierul meu
asa l-am
cunoscut
pe omul cu broaste testoase
livrez broaste
testoase
doritorilor
si-ntr-o cutie rotundă
ca acelea de
pălării
mi-a arătat-o pe Anda
pe care-o ducea doamnei Gavrilescu
recent
văduvă de pudel
am mers o vreme împreună
era toamnă si cîteva frunze
au căzut în cutia cu pălării
adoră frunzele ruginii mi-a spus
omul
doamna Gavrilescu va avea alături o mare iubitoare de toamnă
o să
iasă cu ea la plimbare pe alei
m-am despărtit de om cu părere de
rău
dar m-am gândit că doamna Gavrilescu
n-ar avea chef de-un
intrus
si-apoi mai aveam atâtea treburi de făcut
în grădina cu o singură
floare
si cerul se-ntunecase a ploaie
10
Vom coborâ
încet
pe străzi în pantă
în orase vechi
acolo unde nimeni nu ne
cunoaste
dar unii te salută
si-i plăcut să le răspunzi zâmbind
parcă
amintindu-ti cu adevărat
ceva te face să umbli peste tot
să cotrobăi
prin locuri de-altădată
si seara
când pui capul pe pernă
să încurci
anii si chipurile
să dai de pomană frunze verzi
pe străzile toamnei
să
fluieri mergând în echilibru
pe sina de cale ferată
care te va scoate
undeva
într-o gară părăsită
printre neamuri de ciuperci
aproape că
nu mai ai îndoieli
tipetele negustorilor nu te mai sperie
clima
devastată
umbrele fără stăpân
copiii târcolind gunoaie pe la
porti
toate ti se par ireale
ca niste pagini lipsă din cartea
ce tocmai
a fost pusă pe foc
vor mai fi seri
când tot ce-ai uitat va
reveni
si peretii vor avea deschiderea văzduhului
da, bătrâne acesti
pereti pe care degetele tale
îi pipăie acum nencrezătoare
Biblioteca de poezie
poezie
contemporana în
Biblioteca ZOOM
POETARIUM - biblioteca de poezie
biobibliografii, poeme,
foto - poeti români invitati la
Festivalul Primavara
Poetilor / Le Printemps des Poetes
biobibliografie autor
©
Linda Maria Baros
2007 - 2010 © conceptie grafica Linda Maria
Baros
