linda maria baros
traduction
Bergamonstrii
Situl Al Hazirah (Yemen) : un panou mare gravat si sculptat
de la stânga la dreapta l/un personaj cu coarne de muflon frumos totusi
2/un sacal galbejit 3/un luptator
pe cale sa se metamorfozeze (în cel mai viril
mod) si
dotat cu un intrument care seamana cu un baros 3bis/suprema
asociere a omului cu animalul 4/un bivol cu pieptul înrosit de sânge
5/niste câini care stiu sa vâneze alergând pâna la epuizare un singur exemplar de pantera patata
6/un magar adevarat care nu trebuie confundat
cu un cal
gramezile de excremente ale marilor cervide se numesc
"fumées" mai sunt câte unii
care se ung cu ele pentru a intra în haita celor care poarta
ramuri pe cap si sunt înzestrati cu-un micut rut de barbat
poate ca vi se pare ciudat dar au priviri salbatice
X gasit în padure cu o crestatura urâta în vintre asta
i s-a-ntâmplat
în cursul uneia dintre numeroasele sale escapade
nocturne când s-a-nvesmântat în atributele zeului-cerb
INTRAREA INTERZISĂ
CAPCANĂ PENTRU FIARE SĂLBATICE însotita uneori de-amenintari
ea a venit noaptea sa ne bata la cap se zice ca fiara
aceasta se-ndoapa
cu carne de om din aceleasi motive care silesc un batrân
sa manâce terci urmele lui
sunt cele ale unui câine dar mai alungite
dimineata ne daruim unul altuia înfrigurati
câteva fire de blana
pentru Jan Skacel
ursul îmi smulge un sarut gura mi-e furata pe veci
pe urma ramân imobila arhaica precum pamântul
îmi cresc colti si-o blana pe sex
sunt zapezi la capatul drumului atunci
ai chef mai tare sa dormi
pe când eram în viata aveam un flanc gâfâitor de care nu ma plictiseam niciodata se ridica noaptea-n frig
asa-mi dadeam seama
ca existam pe pamântu-nstelat ca fiarele salbatice
cu labele
îndoite sub mine
pentru Claude Seignolle
urme si semne de animale : alune deschise cu ciocul
opera vreunei ghionoaie sau a vreunui scortar
dupa nucile roase recunoastem soarecele de padure crapate-n doua veverita
daca dati din greseala peste urma coroziva
a unui picior gol
cu trei gheare în loc de degete... daca din întâmplare
nu este vorba
despre nici o specie repertoriata (consultati-va ghidul)
si daca
nu numai linistea ci si un frig siberian va învaluie
dintr-o data...
vineri : zi de spalat ce noroc sa arunci vântul
în cearceafuri ca sa-l faci sa zbiere ne place
în timpul rugaciunii de dupa masa
cineva debiteaza baliverne
clevetim cât putem despre casa - bârfim - al carei
pântec este totusi
locul cel mai sigur de pe pamânt un trosnet
lemnul lucreaza
fiecare-si numara membrele îsi zice-n sine uite-l si pe paricopitatul ala acolo sus
care-a coborât din pod ducând în spate
toate pacatele Israelului
si pe care nu-l asteptam
sa ma ia pe la spate - asta îmi trece prin minte (sau eu) -
si umanitatea noastra
devine suspecta
venit în mod special din Font-de-Gaume
- din adâncul secolelor -
acela-i potrivit în ciuda dintilor sai ascutiti sexul lui
pictat pentru ocazia asta sexul lui trecând
cu bucurie printr-al meu acum îsi trage cea mai mare
libertate posibila
Versailles
ianuarie - februarie 2003
Sophie Loizeau
Sophie
Loizeau a lucrat timp de câtiva ani ca profesoara. În prezent e
psiholog, tot într-o unitate de învatamânt. Locuieste la Versailles.
A publicat volumele de poezie Le Corps saisonnier (Trup sezonier), éditions Le dé bleu (2001), la nue-bęte (fiara-nud), éditions Comp'Act (2004) si Environs du bouc (Împrejurimile tapului), éditions Comp'Act (2005), care a obtinut premiul Yvan Goll.
A colaborat la diferite reviste, printre care La Polygraphe, Le
Mâche-Laurier, Rehauts, Passage d'Encres, Petite, Grčges,
Contre-allées, Gare maritime, L'Étrangčre si la diferite emisiuni
radiofonice realizate de France Culture. Este prezenta în antologiile Autres territoires de Henry Deluy, éditions Farrago, Passeurs de mémoire, éditions Gallimard (2005), Les langagičres,
Cheyne Éditeur (2005). ÎA beneficiat de o bursa de încurajare din
partea Centrului National al Cartii pentru scrierea volumului La Femme lit (Femeia pat), care urmeaza sa apara la Flammarion în 2009.
.
la bibliotheque
zoom
(France)
fiara-nud
"am vietuit prin codri
îndeajuns ca sa merg
în patru labe
îndeajuns ca sa-ndur
noaptea ca sa o simt pâna la urma
plutindu-mi peste umeri"
asta se trage de legatul limbii
dupa cum se zice
ca fac ursitoarele
"spurcaciunile si intrarea mea-n calduri
pamântul este mai frumos ca niciodata
înghitit de neguri
pamântul la fel de
tacut si lipsit de venin ca gândurile mele"
jur împrejur mirosuri care se bat cap în cap
de mosc si de bârloglegenda
vremurilor în care ea înca-si facea loc
în gândurile celui care a fost la început
când aplecata deasupra amagirilor urinând
în fântânile votive fiara
scotea barbatul din ascunzatoare
si-ncepea schimbul
în curând soarele va lumina din plin
pe fata de masa va umple
farfuriile adânci
trupurile noastre vor miji de ziua
numai deschizându-si larg bratele sub mar
evolutia marelui paianjen al umbrei
va fi gura mea-n tandari sarutul tau
ajuns acolo
între noi la jumatate de drum
fiara-nud printre mere acre si cearceafuri
în curând ma vor duce pe câmpul roscat
soarta cea potrivnica sau soarta cea buna
în clipele (rare) când vorbesc din nou
descoperit mai dinainte chipul meu
de fiara blânda înclinat
înlauntru devoreaza tot ce mi se potriveste
intim carnea
lumii despicata-n doua
asa sa fie mârâitul ei
cu al lupoaicelor s-aduca
botul ei si smârcul care luceste
între coapse
si vie-apoi îmi va parea frica mea toata
prunul din gradina printre frunzele caruia
se zbat liliecii
la caderea serii lenta
netezire a unei umbre
tundem merisorul
mereu prea aproape de rana
primind în seara aceasta o hiena
un râs
vom purta mai departe noaptea târziu tipatul
unui cocos imens de munte cu colti de neînchipuit
din plopi atârna
mânute de maimuta
pe care nimeni nu le poate-atinge
crispate de atâta frig
sau culese-n zbor într-o ultima tresarire
(a treia dorinta n-a putut da timpul înapoi)
cu-o rasucire-a mintii asa ceva ne-am fi dorit
lucrurile absurde si cele de crezut
ne lasau avantajul
aveam atât de mult de câstigat
cerul-afundat în matasea
baltilor
cu tinuturi incognita ne ademenea
e clar ca întâlnirea a avut loc
ea putin înfrigurata
dureros numele ei numai sa-l rostesti
si-ti zdreleste buzele
Monts d'Ambazac-Arnouville
august - noiembrie 2001
· počmes traduits par Linda Maria Baros pour la revue Versus/m n° 2, Roumanie, 2006
traduction © Linda Maria Baros