Mohammed Khaďr-Eddine s-a nascut în 1941 la Tafraout, un orasel din sudul Marocului. În 1961, îsi abandoneaza studiile si se instaleaza la Agadir, pentru a le veni în ajutor victimelor seismului care distrusese orasul cu un an mai înainte.
Debuteaza în 1964 cu volumul O greata neagra si publica totodata un manifest de „guerila lingvistica” intitulat Poezia toata, precum si o revista efemera - Eaux vives (Ape vii), care va duce în la crearea celebrei publicatii Souffles (Rasuflari).
În 1965, Mohammed Khaďr-Eddine se muta la Paris si se angajeaza ca muncitor într-o fabrica de la Genevilliers. Doi ani mai târziu, publica romanul Agadir caruia îi este decernat premiul Enfants terribles, creat de Jean Cocteau, si se impune astfel ca un autor francofon de exceptie. În ciuda nenumaratelor dificultati materiale cu care se confrunta, se consacra în urmatorii ani literaturii, colaborând intens cu editura Seuil  si cu marile reviste de poezie pariziene. Nemaiputând face fata precaritatii vietii de zi cu zi, se întoarce însa în Maroc câtiva ani mai târziu.
Mohammed Khaďr-Eddine a murit de cancer în 1995 la Rabat.
A publicat sapte volume de versuri - Regele (1966), Soarele arachnida (1969), Acest Maroc! (1975), Fauna deteriorata (1977), Renasterea florilor salbatice (1981), Memorial (1992), Oameni continui (1994) - zece carti de proza si o piesa de teatru.


traducere
Câine batrân, aducându-si aminte


Nici vorba nu mai e aici, nici cânt,
n-ai cum sa vezi doi oameni vorbind ca sa-si vorbeasca
Aici materia se revolta, frânge omul.

Tacerea-ti trage nervii la rindea, îti pune
pecetea cruda a fierastraielor care vuiesc;
atroce-ti strivesc lanturile carnea

ca tobele unui tunet în amiaza mare.


Omul cu tocila

A visat ca era stapânul
taisului fin al cutitului -
aluneca peste primul vers
pustiul acesta-n care stau mercenarii tai

ma stropea cu noroi drumul lui
iar capatâna îi gemea - a ruina
de sine ca niste valuri marine -
trupu-i cadea-ntr-o ploaie de aschii

stateam culcat în unsoarea murdara
care rodea batrânii scaieti vinetii
iar ochiul lui crapa cromozomii
care-n desertul tau se zbateau

putin sânge doamne putina urina
nu putem sa bem altceva
daca laptele de mama îl întuneca
da-i cerul care te-anchilozeaza

nu mai erau nici macar lacrimi
în pivnita dorintelor lui
nu mai era decât acest cutit
aceasta falsa cale de-a-l ucide

cântaret îmblânzitor al batrânilor babuini
inelul tau delicat se rupe
în lanturile si-n cuiele
pe care capul meu abrupt le crapa

stiu povestea orfanului
care-a baut râul mocirlos -
el va-ncolti-n puscarii
si-n pietrele palatelor tale

el va calca pe batrânele tale riduri
atunci când prin el vei vedea
omul care aluneca pe-un fulger
omul cu tocila si cutitul

retur biblioteca
retur Frumoasele
                  Marocane
revista
Mohammed
      Khair-Eddine
(Maroc)
revista
VERSUs/m nr. 5 
coperta in curand

Biblioteca ZOOM, poezii bibliografii traduceri fotografii autori poeti contemporani
Poeti francezi, belgieni, olandezi, spanioli, englezi, italieni, elvetieni, sloveni, romani, etc.

· poeme traduse de Linda Maria Baros pentru revista VERSUs/m nr. 5, în curs de aparitie
· vezi si poemele incluse în programul de lectura Frumoasele Marocane initiat de Linda Maria Baros, proiect al Festivalului Primavara Poetilor / Le Printemps des Počtes, 2012, Romania

traducere si biobibliografie © Linda Maria Baros