Poetarium
Andra Rotaru s-a  nascut în 1980, la Bucuresti.

A debutat în ziarul Ziua, în 2004 ; a publicat volumul de versuri Într-un pat sub cearsaful alb (Editura Vinea, 2005). Este prezenta în antologiile: Literatura potentiala 01 (Editura Vinea, 2005) si Colocviile tinerilor scriitori (Editura Brumar, 2006). De asemenea, a publicat poezie în majoritatea revistelor literare din tara.

Volumul Într-un pat sub cearsaful alb a primit în 2006 Premiul national Mihai Eminescu - opera prima (Botosani), Premiul Tudor Arghezi - opera prima (Târgu Jiu), Premiul Iustin Panta al Asociatiei Scriitorilor din Sibiu, Premiul pentru debut al Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti si a fost nominalizat la premiile pentru debut ale Uniunii Scriitorilor din
România.
Andra Rotaru

Spatiu alb

când
vom face dragoste perfect
ca o gluma perfecta
când voi gasi
casa în care rozele sunt roz
unde citesc semnele de pe ziduri
si totul e deschis. ca un film în care taiem.
si începutul e nefiresc.

când profesez stresul si nu vreau sa ma vindec
când am 7 ani si simt
ca nimic nu e asezat
si razboiul poate începe

când adun jucarii pe care le plasez ca bombele
în mintea noastra de mai târziu
când potrivesc în casa
armele mele de cioplit arme
mirosul în care mintea nu mai e limpede
si nu ma simt bine.
când sunt îmbracat cu drapeluri

sub care nu simt sfârsitul. când respir iarba din cimitirul
cu iz de urzica
si limba se lipeste pe frunze ca un ritual
în care refuz sa ma doara
unde sunt liber de la început
pâna în povestile cele mai acute
ale pielii înfipte
în coltul
beciului unde stam ca producatorii de filme mute

admiram la nesfârsit în timp ce pleoapele lovesc
ratacirea
când suntem delicati când porii se lupta
cu atingerea
vreau sa fac dragoste cu Siberia
si oamenii negri sa îsi faca ritualul alaturi


Descinderi pe scaune subrede

“They always say that time changes things, but you actually have to change them yourself”
               Andy Warhol

doua ore pe nerasuflate din viata mea
stând
de mâna cu plosnita prieteniei,
confesorul, atotstiutorul, inchizitorul
lungit pe scaun.

povestesc. cheagul unei lumi marunte
prin sparturi
sufletul de bunavoie

are corpul moale
o schita de cabaret cu balerini
în acrobatie

lumea
se opreste la fiecare jumatate de ora.
schimbam banda. schimbam dansatorii.
One trip one noise

de ce port sufletul tau înauntrul haloului?
iubirea
ma izbeste de peretii încalziti pentru sacrificiu
în sutane mari
fara marturii


Aliniere la tablouri în miscare

daca ai afla ca secundele în care stam desprinsi
sterg din mine
si jocul de-a copiii disipa inocenta
m-ai mai trimite
pe holurile unde umbrele celor ca mine se sting?

aici nu exista decât uitarea si calaii
cu masti care obliga sufletele sa tremure
aici se extirpa viata
si mi se da frigul calcifiant

aici uit iubirea noastra
pe care o desenez periodic sub forma
fluturilor împânziti în chiciura
aici mi se reface sufletul din balamale
si mi se trag radacinile ca unei plante
care nu mai înverzeste decât
pe morminte

daca ai sti ca nu voi uita, si
viata ta ar fi condamnata.


Melatonin

barbatul meu e copil
umezeste la nesfârsit greata
sentimentelor noastre
el e copilul
din care fluturii îsi ridica stavilar
e lacusta care îsi pierde corpul
în agitatie

barbat cu creneluri
care marunteste viata
fara membrane

barbatul meu e copil.
în uterul soare
înflorim în menghina

***

îi aud pe locatarii casei de alaturi
si picioarele lor pe rogojini.
în spatele usii
în casa în care ma las presat
ca o taietura de ziar
toxica

în anticamere nu gasesc nimic intim
îmi astern propriile murdarii

fieste unde prietenii lipsesc. cu ei petrec
pe un cer în piele rosie
cu ei stau lungit
exult prin pupile masculine
în sepia
ma hranesc
îmi umplu iubitul
ma baricadez

avem vedere direct în ochiul celuilalt
în insectarul mortii

(Texte din volumul în lucru Un jazz ortodox continuu)

poeme publicate în revista VERSUs/m nr. 1/ 2005

Biblioteca de poezie

poeme în franceza
                       Biblioteca ZOOM
retur POETARIUM