Poetarium
Bogdan Perdivara sa nascut īn aprilie 1978 la Trusesti, īn judetul Botosani.
Liceul, la Botosani. Absolvent al Facultatii de Filosofie a Universitatii Al. I. Cuza, Iasi.

Debut literar īn revista Timpul din Iasi, īn 2003.
Debut editorial cu volumul de versuri cu Kilometri de pivnita, Editura Vinea, 2004, pentru care a primit Premiul National Mihai Eminescu - opera prima.

Din 2003, jurnalist, rānd pe rīnd, la Cotidianul, Evenimentul Zilei, Le Monde diplomatique.
Bogdan Perdivara

“After the first glass of vodka
you can accept just about anything
of life even your own mysteriousness”

              Frank O’Hara, As Planned 

***

1.aici aproape s-a-nchis si nici azi
paharul nu a fost luat de la mine
am palmele pe fata
si ca-ntr-o punga de plastic
pot sa īncerc de acum sa respir tot aerul
pe care mai īnainte l-am strīns
si dupa un timp sa simt īnaltarea

2.prietenii mei sīnt din ce īn ce mai putini si totusi bratele lor
ma ridica din spatele mesei
cu-aceeasi mila usor dispretuitoare ce-i face
pe soferii marilor utilaje agricole s-opreasca
īntre navetisti prafuiti
seara la marginea drumului

3.mi-am gasit o mīna si-o musc
e chiar cea care de-o saptamīna tot strīnge paharul
dintii mei sīnt tari o sa ma tina o suta de ani

4.si totusi bratele
ma-mping cu putere spre autobuzul din capatul strazii
doar sa vorbesc mai putin doar sa nu-ntreb
unde mergem unde ma duceti don sofer.


***

Fiecare īn cīte o camera
trage de micul lui chistoc īmpietrit

de cīnd n-am mai stat de vorba a trecut o gramada
s-au facut sase luni sau aproape un an de cīnd sīntem
     atenti
la pasii vecinilor la soneriile altora
la micile zgomote murdare din tevi
īn felul asta ajung si la noi mai toate īntīmplarile zilei

acum sase luni sau aproape un an
ne-am facut pentru ultima oara semne ceream
nici nu-mi mai aduc aminte precis
o tigara cred sau un brici sau coaserea definitiva a gurii

de sase luni sau aproape un an au ajuns tot mai rare
zilele īn care se face īntr-adevar liniste
doar atunci pot sa te-aud respirīnd dincolo si ma bucur
si īn talpile goale īncep sa alerg fara tinta īntre bucatarie si baie
printre peretii imaculati.
***

Despre unele lucruri
nu ti-as putea niciodata vorbi
despre ele
poate va trebui cāndva sa-ti dansez
(imagineaza-ti
picioarele mele
labele mele mari agitāndu-se īn sunet de flaut)

īntre noi au ramas acum doar poduri subtiri de greata
pe care de frica nici unul
nu īndrazneste sa calce
si-oricum
umbrele noastre stau nemiscate la pānda
mult mai īnalte
mult mai hotarāte ca noi

dincolo e capatul strazii ne-asteapta
o zi care n-o sa ne-aduca o ridicare din morti
poate cel mult o ridicare din umeri

dincoace ochii nostri galbeni sleiti
altadata zglobii pestisori de aur
care īnsa acum
n-ar mai putea nimanui
īndeplini o dorinta.


***

tin pe limba īn echilibru o minge aspra de par.
nu-mi ating dintii n-am voie
sa-mi rod unghiile

e ora 3 apartamentul sta nemiscat  
si pentru nemiscarea asta dintre etajele 8 si 9
ca sa mai tina    
īmi opresc si eu respiratia
pun pe pauza filmul de pe calculator

sīnt pregatit astept semnele
huruitul difuz     balansul usor al lustrei
scīrtīitul grinzilor de metal prabusirea casei poporului

tin līnga mine cīteva batoane de ciocolata
un bidon cu apa potabila    
important e sa nu te dezhidratezi si mai ales
sa strigi din cīnd īn cīnd
pentru ca si dupa o saptamīna cineva
te-ar putea auzi.


***

la 60 de ani capul bine fixat sa nu tremure lingura vīrīta cu de-a sila īn gura
ura din ochii lor tineri decuplarea cu un suspin ultim
      mecanic
la 50 de ani criza-ntr-o garsoniera cu peretii uzi nasul si urechile roase (pisica mieunīnd disperata-n fereastra) trupul gasit īntr-un tīrziu de vecini mirosul consistent aproape galbui strecurat pe sub usi
la 40 disperarea ochii injectati alcoolul fosnind prin toti porii frica de sef de nevasta de impotenta chelie
“frica de catelul pamīntului frica de bob din twin peaks” si rece amortirea izbavitoare a inimii

la treizeci de ani corpul spīnzurat cu nadejde de lustra atīrnīnd flasc
cu amaraciune ca un lintoliu mucegait
la douazeci de ani limba amara īnfipta īn voma
degetele albite pe flacon si-n toata casa nimeni nimeni si multa liniste
coborīnd īn vinisoare subtiri din tavan
la zece urmele de bocanci impregnate īn oase stomacul supt fugitul de-acasa un zīmbet cu dinte de aur īn ochii
deschisi larg sub gheata lacului
ceva mai devreme andreaua īnfipta adīnc
apoi pasii īmpleticiti dīra de sīnge golitul ligheanului
si bine-nteles plīnsul
plīnsul zile īntregi


poeme publicate īn revista VERSUs/m nr. 1/ 2005

Biblioteca de poezie

poeme īn/din franceza, spaniola etc.
                          Biblioteca ZOOM
retur  POETARIUM