Poetarium
Mihai Ignat (nascut pe data de 5 octombrie 1967 la Brasov) este licentiat al Facultatii de Litere, Universitatea Bucuresti (1995).

A debutat īn volumul colectiv
de poezie si proza Tablou de familie (coautori: Sorin Ghergut, Svetlana Cārstean, Razvan Radulescu, Cezar Paul-Badescu, T. O. Bobe - Editura Leka-Brīncus, 1995).
A publicat apoi volumele de versuri Klein (Editura Timpul, 1995), Eu (Editura Paralela 45), Pitesti, 1999; Poeme īn doi (Editura Vinea, 2003), kleinpoeme (Editura Aula, 2004), Cangrena e un animal de casa (Editura Vinea, 2005), Klein spuse Klein (Editura Cartea Romāneasca, 2006).
Īn 2000, a cīstigat concursul de poezie erotica al revistei Vatra din Tīrgu Mures, obtinīnd titlul de Amantul anului 2000.
Din 2001, scrie teatru iar piesele sale sunt montate, din 2004, īn tara si īn strainatate.

Actualmente este lector universitar la Catedra de literatura romāna a Facultatii de Litere a Universitatii Transilvania, Brasov
..
Mihai Ignat

***

Eu vorbesc repede ea are sīnii rotunzi.
Eu o ating ea doarme.
Eu nu mai cresc ea e imposibil de frumoasa.
Cīnd moare un batrīn ea zice “groaznic”
eu zic “banal”.
Cīnd eu lovesc usor cu vīrfurile degetelor
neonul pīlpīitor ea se roteste ciupind aerul.
Eu īi miros furnicile de pe brat ea sughite.
Eu īi luminez fata ea īsi tine
o suvita īntre dinti.
Eu rasucesc ata pe deget ea stie
doua replici mortale.
Eu musc dintr-o piersica ea priveste
pe geam.
Eu caut clipe de nebunie eu micsorez distante
eu maresc distante eu visez secundarul
ceasului ei si tot eu tin īn mine frica
de paianjeni de cīnd eram mic dar nu ca pe
o frica activa nu ca pe o frica vie colcaitoare
si silentioasa ci mai degraba ca pe o musca
prinsa-n rasina pe care o poti studia
admira o poti ridica īn lumina
pīna se face stravezie,

eu corectez PROPOZITII TĪMPITE,
ea striveste litere.


***
Sa musc din coapsa ta somnoroasa
e singura mea dorinta pe ziua de azi

pe pielea ta semnez īn alb
oricīnd

firul de par de pe perna
īmi taie respiratia
īn doua.


***
Durerea e o melodie
mi-a spus mie tata
durerea nu-ti poate sparge pielea
de aceea se foloseste
de sunete
ca sa nu ramīna anonima

deschid ochii
sa intre un octombrie
cu doi sori

nici o durere nascuta īn tine
nu sfīrseste īn mine
i-am spus eu ei
m-a palmuit
pentru emfaza
si-apoi mi-a daruit limbii
un buric

(pentagonal.)
***

Rascolit de vīnt, parul tau
    transmite mesaje indescifrabile

reclamele luminoase
stiu drumul cel mai scurt catre
pielea ta cambrata
de vīnt

fredonez īn gīnd
cīntecul trupului tau

(si-n tot acest timp
nimeni nu moare.)


***

Stiu ca nu te voi atinge niciodata. De aceea īti voi taia parul ce-ti ajunge pīna la solduri si-l voi arunca de pe cea mai īnalta cladire din oras. Īti voi desena un pīntece de broasca pentru ca aceia care te privesc sa nu te mai vada. Īti voi da cu sofran pe dinti si astfel rasuflarea ta va fi galbena. Īti voi īnconjura gleznele cu atīta ardoare īncīt se vor umfla iar catusele de piele ale sandalelor vor plezni. Voi sufla aer rece deasupra pielii tale iar ea se va īncreti pīna la orizont.

Stiu ca nu te voi atinge niciodata. De aceea īti voi tatua trupul cu versuri de muzica usoara. Voi cersi sīngelui tau straturi grele de osīnza pe soldurile tale nesimtit de frumoase. Īti voi framīnta sīnii mai seducatori decīt un crucisator pīna cīnd vor scīnci si īsi vor pierde trufia. Voi cere īnauntrului tau sa-ti rabufneasca īntunecat pe chip. Voi cresta toate oglinzile īn dreptul obrazului tau: cicatricea aceea va fi semnatura mea.


***

Īntīmplarile ne-au īnghitit pe amīndoi

astazi pierzi nu cīstigi
mīine mīna cauta
aurita cale de mijloc

cerul vazut printre degetele tale
se scurge albastru pe unghii

(fiecare atinge
asa cum vrea sa fie atins.)

   (din volumul Poeme īn doi, Editura Vinea, 2003)

Biblioteca de poezie

poeme īn franceza, spaniola etc.
                       Biblioteca ZOOM
retur  POETARIUM